Dialoguri celeste din... mijloc de zenit...


"Ţi-am promis că o să discutăm astăzi. Acum o să discutăm". "Da, aşa este. Ţi-am scos în cale nişte filme. Cu nişte ritualuri. Cu siguranţă nu întâmplător. Am vrut să vezi mai întâi ce se întâmplă...". "Tu mi le-ai scos în cale? Superb. Da, ştiam ce se întâmplă. De fapt, acesta este singurul lucru care m-a şocat aici: că ştiam ce se întâmplă fără să fi fost niciodată fizic la o astfel de slujbă. Totul a însemnat pentru mine familiaritate totală. O să mă întorc acolo şi-o să mă uit ori de câte ori voi simţi nevoia de spiritualitate. Mie nu mi-a spus nimeni. Iar dacă, să presupunem, am citit şi de acolo ştiu, a citi e una, a cunoaşte este alta. Semnele, aceleaşi, simbolurile, cuvintele, pe acestea nu aveam de unde să le ştiu... citind şi crede-mă că nu le-am văzut niciodată sau nu le-am auzit ori citit... Eram azi în biserică şi nu-mi venea să cred cât de aproape eram. Lipseau doar icoanele bisericii, ca o remarcă. În rest...". "Te-ai întrebat probabil cum e la judecata de apoi. Te-ai întrebat probabil cum e aici. Păi, aşa este pe aici. Cât despre faptul că nu ţi-a spus nimeni, e clar: tu ai avut toate aceste revelaţii. Aminteşte-ţi de pasajele biblice cu Isus Hristos în pustie. Tu ai căutat Lumina în pustie, în interiorul tău. E mult mai greu decât să-ţi arate cineva calea. Mie mi-a fost arătată în lumea materială. Ţie nu, dar tu ai avut îngerii pe care nu i-ai văzut, dar care te-au călăuzit". "Sigur, nu sunt nebună. Bărbaţi în toată firea e clar că nu se joacă. Îmbrăcaţi la costume scumpe. Ştiu, oamenii ar da mulţi, mulţi bani să afle cheia către paradis, dar nu e totul. Toate aceste cuvinte, majoritatea luate din Biblie, restul din istoria religiilor, trebuie deschise cu cheia de aur, că doar la început era Cuvântul, nu? Şi Cuvântul s-a făcut trup şi-a locuit printre noi... Deci dacă nu simţi ceea ce am simţit eu cândva, ceea ce simt şi acum, pentru că acelaşi har pe tot parcursul vieţii m-a călăuzit, e drept că uneori mai adormit, oricum totul e zadarnic. Ştii, s-a vorbit foarte mult despre asta, pentru că nimeni nu înţelege. Nu înţelege, domnule, şi impresia mea cea mai sinceră este că de fapt ei sunt acei nebuni...". "Cand n-ai chemare către Domnul este greu să înţelegi vreo iotă. Hai, ştiu că te-au impresionat mai multe lucruri acolo, acuma vreau să-mi spui tu". "M-au impresionat trei lucruri: 1. Familiaritatea - A şti ceva atât de complicat cu atâta lux de amănunte, dar mai ales a penetra toate sensurile acestea, fără să te fi călăuzit nimeni în lumea materială, ci doar în cea sprirituală mi se pare realmente sublim, 2. Teama - Ştiu că nu sunt Iuda, nici n-aveam cum să fiu, însă mi se pare atât de îngrozitor să aud expresia: "mai bine nu te-ai fi născut", exact ce-a spus Isus Hristos despre Iuda încât realmente am început să simt o frică teribilă. Şi fiecare craniu a fost un om, cu pasiuni, cu sentimente, cu trăiri... şi 3. Echitatea - Am înţeles ce înseamnă echitatea divină şi cum se defăşoară ea. Ştiu, acolo în acele ritualuri, în acele slujbe, nu toţi mi s-au părut chiar foarte naturali. În largul lor. Nu toţi simţeau ceea ce eu am simţit fără nicio oprelişte a libertăţii totale de credinţă şi simţire, însă era clar că la acea repetiţie ce sub nicio formă nu poate fi luată în derâdere este exact ceea ce am căutat să ştiu". "Da, iar ca un final, discutăm despre sentimentul păcii. O pace profundă când constaţi că eşti judecat mai întâi ca trădător, nu, o Doamne, cel mai oribil lucru al istoriei, acela nu eşti tu. Mai apoi eşti judecat ca criminal, ca hoţ, ca ducând o viaţă fără de credinţă... Cât de uşor şi bucuros te poţi simţi când ştii că nu eşti toate acestea şi, ca atare, oricum, eliberat puţin de aceste griji, treci mai departe şi ţi se cântăresc alte păcate umane. Când vezi că ai dus o viaţă sinceră şi blândă, de împăcare şi de toleranţă cu semenii, când vezi că ai trăit protrivit preceptelor divine, când vezi că ai iubit Lumina, eşti deja  aşa de uşurat şi aşa de fericit. Când se cercetează interiorul tău şi nu se găseşte nimic grav, nimic rău în lucru mare, deja ştii că treci spre paradis. Iar dacă ai mai avut parte şi de cunoaştere, de iluminare, eşti un pic mai mult decât cei mai mici din Împărăţia Cerurilor. E sublim". "Ştii, când era să mor în 2005 muream după această lege, în legea mea...". "Nu, absolut toţi murim după această lege, numai că unii ştiu din viaţă ce-i aşteaptă pentru că au fost la repetiţii, alţii nu ştiu. Eu ştiam, tu ai ştiut, tu vei ştii. Iar faptul că rosteşti în clipa morţii o altfel de rugăciune, că eşti mai aproape de porţile acelea aurii, că se desfăşoară altfel ceremonia de dincolo, că tu eşti sacru, iar ceilalţi sunt profanii, nu înseamnă că nu ne supunem toţi aceloraţi legi". "Scuze, am vrut să zic, în religia mea, cred că m-am exprimat greşit". "Aşa da... pentru că sunt religii şi confesiuni mai evoluate sau mai puţin evoluate... Toate meseriile sunt onorabile, dar nu e acelaşi lucru să fii medic şi acelaşi lucru să fii tractorist şi acelaşi lucru să fii inginer. E diferenţă de nuanţă şi de evoluţie. De la Ra şi Zoroastru până la ceea ce numim noi aşa cum ştii că numim este acea cale, acea diferenţă". "Corect. Nu-mi spune mai mult. Ştiu, simt, dar lucrurile astea nu le pot scrie...". "Nu, nu poţi scrie la ce te-ai gândit, din simplu motiv că acel nume se pronunţă rar, dar poţi să-i spui Ieve sau Iahve, de exemplu dacă ţi se pare mai OK". "Ştii, am tot auzit cuvântul prejudecată, prejudecată, ca un lucru rău infinit, îl percep şi eu ca fiind un lucru rău, incontestabil.  DEX: Prejudecata: opinie preconcepută, de cele mai multe ori eronată și defavorabilă, impusă de mediu sau de educație. Ce sens are acest cuvânt?". "Nu, nu râde, este exact ceea ce-ţi imaginezi, nici n-aveai ce anume să cauţi în DEX. Uite, de exemplu, noi ne-am despărţit, aşa cum îmi spuneai, din cauza prejudecăţii. Eu n-aveam prejudecăţi, tu n-aveai pejudecăţi, dar toţi aveau şi cum prejudecăţile nu funcţionau, atunci au funcţionat strâmbele. Tu te-ai îngrozit atunci de prejudecăţile altora, pe care nu ţi le însuşeai sub nicio formă şi simţeai nevoia să evadezi, să fugi, să pleci, că de aceea ai şi plecat îngrozită, nerealizând însă că aceea era gura lumii şi nu eu, pentru că pe mine nu m-ai cunoscut aşa şi mi-ar fi plăcut să rămâi..." "Ştii, eu am auzit cuvinte de respect pentru femeie, dar nicio clipă nu am auzit: nu-ţi manifesta dragostea prin sex, fii cast sau fii fidel unei singure femei". "Pentru că nu există aici astfel exact de... preconcepţii. Uite-te în Biblie. Cel puţin patru femei din jurul lui Isus Hristos au fost nişte... curve: Maria Magdalena, Maria, sora lui Lazăr, samariteanca şi femeia faţă de care Isus a spus: 'cine se crede fără de păcat să arunce primul cu pietre', iar despre celelalte femei menţionate în Biblie nu avem informaţii. Da, mama lui Isus era fecioară, dar... în rest... Comparativ, niciun ucigaş, niciun hoţ, niciun iubitor de bani, niciun tiran, niciun fariseu nu avem în preajma lui Isus Hristos. Deci... trage ce concluzii vrei". "Spune-mi, te rog, ce îngeri au fost maeştrii iniţierii mele". "Unii au fost încarnaţi, alţii nu. Raphael(a), Gabriel(a), îngerul tău păzitor care se cheamă exact Maria-Mirela ca şi tine, dar şi sufletul fratelui tău, Marius, pe care n-ai apucat să-l cunoşti". "Vorbeam de Dan şi de ciudăţenia faptului că şi-a dezvăluit identitatea mie, apărându-mi în vis... Spuneai că el ştie mai mult decât tine...". "Da, el a fost maestrul meu în lumea materială, aşa cum tu n-ai avut în lumea materială un maestru. Cred că ţi-am spus şi de ce am vrut neapărat să-ţi fac cunoştinţă cu el...". "!!!!...".


Mirela Predan


Va urma

Categorie: In memoriam | Adăugat de: mirelapredan (06.24.2018)
Vizualizări: 25 | Evaluare: 0.0/0
Total comentarii : 0
avatar


uCoz
Mirela Predan© 2018